Tag Archives: daniel craciun

Vernisajul expozitiei de grup de la La Scena

Advertisements

Leave a comment

Filed under artisti, expozitii, foto vernisaje

Interviu cu Daniel Craciun

Interviul a fost realizat de Bogdan Teodorescu:

B.T.: Cand ati auzit prima data cuvantul arta?

D.C.: Am auzit cred ca in jurul varstei de 7 ani de cuvantul arta.

B.T.: De ce ati ales sa faceti arta? Ati putea renunta sa faceti arta si in ce conditii?

D.C.: Am ales sa fac arta pentru ca asta am simtit, dar si pentru ca m-am nascut intr-o familie de artisti. N-as renunta la arta decat in urma unei afectiuni fizice sau psihice nereparabile.

B.T.: Ati putea sa explicati, in cateva cuvinte, cuiva (din afara domeniului) care este importanta artei?

D.C.: As explica oricui ca importanta artei este de a-l inalta si a-l pune in fata unor reflectii asupra lumii care il inconjoara.

B.T.: Ce reprezinta pentru dumneavoastra termenul de “original”?

D.C.: Original in arta este sa incerci cu orice pret sa te diferentiezi de restul, dar conditia este sa primeze calitatea si regulile meseriei. Preferabil este sa fii poate mai putin original decat sa faci fie si circ numai ca sa se auda de tine, caci timpul cerne pana la urma valoarea de nonvaloare sau speculatie. Original este insa si ceva care mai tarziu sa poata fi sursa de emulatie si, de ce nu, de inspiratie.

B.T.: Credeti ca originalitatea tine in mod obligatoriu de noile medii de lucru(tehnica)?

D.C.: Originalitatea nu tine de noile media neaparat – caci noi media vor mai fi –, ci de viziune, conceptie si de modul cum inovezi in cadrul unei media, sau cum faci sa interactioneze diverse media (tehnici).

B.T.: Care credeti ca este locul si rolul artei contemporane romanesti in peisajul artistic international? Unde va plasati propria creatie?

D.C.: Rolul artei romanesti chiar la 21 de ani dupa 1989 este inca greu sesizabil pe plan mondial, dar parca ceva mai vizibil de ceva vreme, intrucat institutii de promovare private, sau parteneriatul public-privat, au devenit active si vizibile si au inceput sa-si indeplineasca menirea in afara tarii prin organizarea unor expozitii si participarea la mari targuri internationale cu artisti care au ceva de spus (in sensul unor inoiri estetice). Este de asteptat ca sa fie promovate atent si noi valori originale (le asteptam sa apara) sau artisti si demersuri care merita, dar inca nu au fost propuse pietei internationale de arta. Este laudabila si initiativa unor ICR-uri de a crea parteneriate cu institutii  de profil similare din strainatate, plecand de la punerea in valoare a creatiei unor plasticieni contemporani. Este de dorit si crearea unor proiecte muzeale, din partea unor curatori, sau implicarea mai activa a ONG-urilor in proiecte de factura internationala. Din pacate nu am mai produs valori de ordin international la nivelul lui Brancusi sau Brauner.

Cat despre mine ca artist, m-as situa actualmente in apropierea noului simbolism si a post-expresionismului. De asemenea, cred si incerc sa abordez, la nivelul tehnicilor mixte, noi modalitati de a le pune pe acestea in valoare.

B.T.: Ce credeti ca ati putea schimba in relatia publicului din Romania cu arta contemporana romaneasca?

D.C.: Nu mi-am pus problema asa transant, intrucat publicul ce merge catre arta actuala e foarte restrans si inca in formare la nivelul intelegerii formelor artei contemporane. Ar fi de dorit ca, pe masura ce acest public va deveni mai numeros si mai matur, eu si alti confrati de breasla sa interactionam mai direct cu el, sa-l facem parte intr-un dialog efectiv si sincer chiar daca, provocat, acest public ar putea reactiona de o maniera hilara uneori. E de preferat asta decat o reactie cuminte, timida si fals curtenitoare a acestuia (mascand de fapt o neintelegere reala a creatiei pe care o recepteaza in expozitie). Acum sigur ca exista – si intotdeauna vor fi – artisti care nu lucreaza pentru publicul contemporan lor, ci doar pentru propria lor bucurie sau eventual pentru un viitor public.

B.T.: Unde va vedeti din punct de vedere al creatiei peste 5 ani, dar peste 10 ani?

D.C.: Nu pot sa-mi dau seama exact, dar sigur nu voi deveni vecin cu facticitatea si banalitatea in arta.

B.T.: Avand in vedere numarul destul de mare de targuri de arta, galerii de arta, proiecte, credeti ca arta a murit sau se afla intr-o perioada de efervescenta?

D.C.: Chiar daca exista multe locuri si mijloace de promovare artistica acum, arta se afla la granita dintre cadere si efervescenta. Traim o perioada de usoara criza de identitate estetica – asta si pentru ca s-a inovat prea mult in secolele 19 si mai ales 20, dar si pentru ca s-a creat un sistem de promovare mondial (sau o mentalitate dominanta de promovare) ce eludeaza deseori demersul si pune inainte business-ul, cota de piata, concurenta cu orice pret. Exista insa semne ca noi miscari artistice sau individualitati pronuntate nu vor lasa arta sa capituleze in fata consumerismului si a ideii de marketing-art. Multe depind si de artisti, nu numai de curatori, pentru ca lucrurile sa reporneasca intr-o directie buna. De asemenea, educatia artistica in scoli ar trebui sa existe pretutindeni si sa se puna mai mult accent pe ea.

Bunul gust insusi trebuie reintronat.

B.T.: Care sunt artistii care v-au influentat?

D.C.: Artisti ce m-au influentat: unii suprarealisti si expresionistii celui de-al doilea val, iar din trecut Blake, Bosch, Munch si Van Gogh.

Va multumim pentru colaborare.

Leave a comment

Filed under interviu, pictura

Pictura lui Daniel Craciun

Prin noile demersuri, dialogosul meu incearca a face viabila o noua veriga din complexul sir al cautarilor si reflexiilor ce de buna vreme ma situeaza in teritoriul plastic vecin cu lumea vegetalului, angelicul sau cu antitezele sale, dar care concomitent fac referire la conceptul si reflexia asupra-conditiei (starii) de sine, ca asumare metafizica.

Nadajduiesc ca abordarea la nivelul limbajului vizual cat si definirea nuantarii (ca si prag cognitiv ) ma indreptatesc necesarmente a aborda urmatoarea etapa (veriga) din sirul inefabilal al creatiei, asa cum un raspuns intelept (si nu corect ) dat unei intrebari o naste pe urmatoarea, ceva mai profunda si care in acest fel ne apropie de adevar sau echilibru. Daca nu cauti sa dai raspunsuri, nu mai intreba. ” Daniel Craciun

Mai multe lucrari pe site-ul DanaArtGallery.

Leave a comment

Filed under artisti, pictura